top of page

Festivalul Plăcintelor de la Briheni – TradiÈ›ie È™i autenticitate

Festivalul Plăcintelor din satul Briheni, comuna Lunca, reprezintă o sărbătoare a tradiÈ›iilor gastronomice locale. Aflat la a È™aptea ediÈ›ie, evenimentul celebrează „plăcintele întorsură”, un preparat unic al zonei, realizat după reÈ›ete transmise din generaÈ›ie în generaÈ›ie.

 

Cu umpluturi diverse, de la brânză È™i varză până la prune, cartofi È™i dovleac, aceste plăcinte reflectă bogăția bucătăriei tradiÈ›ionale din Èšara BeiuÈ™ului.

Pe lângă deliciile culinare, festivalul promovează tradiÈ›iile locale prin demonstraÈ›ii de gătit È™i spectacole folclorice autentice, organizate de comunitatea locală.

 

Atmosfera de sărbătoare, muzica populară È™i ospitalitatea specifică transformă acest eveniment într-o celebrare autentică a patrimoniului cultural din sudul Bihorului.

Crăciunul È™i Anul Nou reprezintă momente magice în comunitățile din sudul Bihorului, marcate de obiceiuri È™i tradiÈ›ii pline de simbolism, transmise din generaÈ›ie în generaÈ›ie. Aceste datini, bogate în semnificaÈ›ii culturale È™i spirituale, reflectă legătura profundă a oamenilor cu valorile È™i identitatea locală.

 

În această secÈ›iune, vă invităm să descoperiÈ›i câteva dintre cele mai reprezentative obiceiuri, precum colindele, umblatul cu Steaua, Viflaimul sau PluguÈ™orul, păstrate cu sfinÈ›enie È™i reînviate an de an pentru a celebra NaÈ™terea Domnului È™i începutul unui nou an. Fiecare tradiÈ›ie aduce cu sine bucuria sărbătorilor, întărind legăturile dintre oameni È™i comunitate.

​​COLINDA BITUȘERILOR

   

Un obicei vechi ce s-a păstrat în părÈ›ile VaÈ™căului este reprezentat de umblatul bituÈ™erilor. AceÈ™tia erau colindătorii, îmbrăcaÈ›i asemenea ciobanilor, cu bituÈ™i, căciuli È™i bărbi de lână, purtând într-o mână ,,bâta păcurarului” (ciomagul ciobanului) de la munte. În fiecare casă, în Ajun de Crăciun, colindătorii intonau colinda BituÈ™erilor.

​

COLINDE, COLINDE

   

În Ajunul Crăciunului, copiii de la cinci ani în sus se strâng în cete È™i merg la colindat pe uliÈ›ele satului, din casă în casă, vestind NaÈ™terea Domnului. Gazdele îi răsplătescu cu colaci, mere, portocale, nuci, prăjituri È™i bani. Redăm din versurile colindei: ,,Să fii gazdă sănătoasă/ C-ai primit colinda noastră/ Și la anul care vine/ Să vă fie È™i mai bine!”.

​

UMBLATUL CU STEAUA

   

Membrii echipei de colindători sunt cinci la număr: Irod, îngerul È™i trei crai: Melchior, Baltazar È™i Gaspar. AceÈ™tia se adună în duminica de dinaintea Crăciunului sau în dimineaÈ›a ajunului de Crăciun ca să pregătească Steaua: acoperirea părÈ›ii fixe din stea cu hârtie roÈ™ie împodobită cu soare, stele È™i luceferi din staniol. În momentul colindatului, echipa întreabă ,,PrimiÈ›i/lăsaÈ›i cu Steaua?”. Primul care intră este Irod, urmat de Înger È™i de cei trei crai.

​

UMBLATUL CU VIFLAIMUL

   

A reprezentat un adevărat spectacol, specific în unele sate din sudul Bihorului. Personajele sunt jucate de feciori cu vârste cuprinse între 17 È™i 21 de ani, care rostesc sub forma dialogului 341 de versuri. De cele mai multe ori, flăcăii care umblau cu Viflaimul formau două echipe: Viflaimul Mare (feciorii mai mari, de regulă cu armata făcută) È™i Viflaimul mic (feciorii mai mici, cei fără de armată făcută).

​

​

ANUL NOU - EXEMPLE

   

PLUGUȘORUL

   

Este o urare în cor în ajunul Anului Nou de copii È™i adulÈ›i ce are o strânsă legătură cu muncile câmpului È™i recolta din Anul Nou. Este o urare pe care românii o îndrăgesc È™i o fredonează în fiecare colÈ› al țării. La satele din sudul Bihorului, tradiÈ›ia PluguÈ™orului este una complexă, deoarece alaiurile cu tinerii flăcăi merg din casă în casă pentru a ura, chiar cu un plug de lemn împodobit specific.

​

SORCOVA

   

Reprezintă o urare de bine pentru gazdele primitoare, intonată în cor de copii care simbolizează inocenÈ›a, speranÈ›a È™i dragostea.

​

MERSUL CU CĂPRIȚA

   

Un alt obicei specific părților sudice a Bihorului, de data aceasta de Anul Nou, este umblatul cu capra, de altfel, unul dintre cel mai vechi obicei. De regulă, capra era sculptată din lemn, clopoțeii era la urechi și capul era acoperit cu blană de căprioară sau iepure.

​

UMBLATUL CU CETERA

   

Un ultim obicei ce merită să îl aducem spre amintire este Umblatul cu cetera, obicei al feciorilor mai mari, organizaÈ›i în mai multe echipe. Echipele pot cuprinde cete de 10-15 persoane. De regulă, feciorii umblau cu cetera pe la fetele de vârsta lor È™i pe la cele care urmau să se mărite.

 

Surse: Nicolae Țucra, Vașcău. Comună-Oraș-Ținut. Monografie, Constatin Butișcă, Satul Poiana de Vașcău. Case, oameni, tradiții, surse orale.

Call 

Email 

Follow

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Instagram
bottom of page